miercuri, 22 ianuarie 2014

STOP INDIFERENŢEI! sau Tehnici de vânzări în cerşetorie



Unii oameni au zile deşi încearcă să te convingă că nu mai au. Mă refer la o bătrână despre care am mai scris în urmă cu doi ani. Îmi imaginez acum că, dacă era chiar gravă boala de care suferea în 2012, în ianuarie 2014 ar fi fost deja moartă sau cel puţin în imposibilitate de a ieşi din casă pe vântul, umezeala şi temperatura din acest incredibil ianuarie. Ei bine, am văzut-o pe acelaşi sector de trotuar şi anul acesta... Adevăr vă spun vouă, bătrâna nu a murit!

Iniţial apărea cu acel vechi articol de ziar atârnat pe piept. Ţinta de atunci era strângerea a 62000 Euro necesari, teoretic, pentru o operaţie.

Câteva zile mai târziu acel articol era îndoit, rămânând doar parţial vizibil. În partea de sus se alăturase un carton- îndemn: STOP INDIFERENŢEI!

Bun îndemnul dar... cu condiţia să fie folosit în alt scop.

Mai trec câteva zile, dispare de tot articolul din ziar. Probabil, deşi era plastifiat, acel fragment de hârtie s-a uzat în atâţia ani. Iar ţinta femeii, dată fiind continua criză economică românească, din care nici tovarăşul Victor Ponta nu ne scoate, a devenit ceva mai modestă şi se referă probabil la ce practic eu de 38 de ani, supravieţuirea de pe o zi pe alta. STOP INDIFERENŢEI! căpătase o anexă, un carton pe care era scris un mesaj care, citit pe diagonală, din mers, părea să facă apel la Dumnezeu.

Eu ce să înţeleg? Că ce nu a "vândut" ziarul era posibil să "vândă" sloganul antiindiferenţă dar, mai sigur, va "vinde" apelul la sentimente religioase?

Părerea mea este că acţiunea bătrânei, privind din perspectivă juridică, nu este altceva decât o interpretarea a prevederilor articolului 326 Cod Penal care, dată fiind vârsta persoanei, nu o incriminează.

Totuşi, chiar dacă nu este o acţiune ilegală, sunt de părere că este o acţiune abuzivă, cam din aceiaşi categorie cu şantajul emoţional. Am observat o grămadă de trecători care acordau atenţie, poate chiar ajutor material, acestei bătrâne. În mintea trecătorilor răsuna probabil un gând de tipul: "Dacă nu ajut această bătrână atunci nici părinţii şi bunicii mei nu vor primi ajutor când vor avea nevoie".

Am putea sugera şi ideea de a-ţi cumpăra locul în rai lăsându-te amăgit de o astfel de specie care, sărăcuţa, se află cu un pas în groapă... de vreo doi ani şi mai bine...

Se pare că trăim într-un sistem social în care minciuna este percepută ca adevăr absolut. Şi nu e bine deloc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu